Mâncarea nesărată o poţi drege, mintea nesărată – nu.
Puiul de cioară, pentru maică-sa, e porumbel.
Mulţi sunt destul de vicleni ca să surâdă împăratului, dar puţini sunt destul de înţelepţi ca să surâdă cerşetorului.
Cine se pripeşte, de două ori se odihneşte.
Mormântul este disponibil oricând şi se închide pentru totdeauna.
Mâncarea nesărată o poţi drege, mintea nesărată – nu.
Para coaptă vara nu vede toamna.
Nu te depărta de omul înţelept şi nu te apropia de cel prost.
Când bolnavul e pe vindecate, se-arată şi doctorul.
Mai întâi ouă-te, pe urmă cotcodăceşte.
Dacă este să vină primejdia, vine şi stând în casă.
Apa, picurând, găureşte piatra.
Cine merge pe drum drept, nu se rătăceşte.
Musafirul nepoftit nu e cu cinste primit.
Vorba bogatului e clopot, vorba săracului e vată.
Găina, dacă face ouă de gâscă, crapă.
Câte limbi ştii, atât eşti om.
Vinul pe om nu-l omoară, dar ca pe-un câine îl doboară.
Când intri într-un sat, adevărul îl afli de la copii.
Pisica prinde şoareci pentru burta ei şi stăpânul se laudă că are o pisică vrednică.
Vorba atât timp cât îţi este în gură e a ta; când ţi-a ieşit din gură, nu mai e a ta.
Cu ochi de bătrân să-ţi iei nevastă, cu ochi de tânăr să-ţi iei cal.
Musafirul întârziat mănâncă din traistă.
Unde este bine, plăteşte să intri; unde este rău, plăteşte să ieşi.
De la trandafir – aromă, de la om – omenie.
Când neghiobul îşi pierde vaca, pentru înţelept e învăţătură de minte.
Floarea privind la floare se deschide.
Scaunul pe care stai să nu fie niciodată mai înalt decât teancul de cărţi pe care le-ai citit.
Cui îi plac jumările, linge şi coada tigăii.
Mintea de la tinereţe este toiag la bătrâneţe.
Cititul e brăţară de aur pe mâna omului.
Cine ştie o meserie rămâne flămând până la prânz; cine nu, până seara.
Ura distruge cetatea.
Cui i-am zis că mi-e drag ca ochii din cap, mi-a scos ochii.
Când intri în turmă, sărută fruntea măgarului.
Vorbeşte de bine, ca s-auzi de bine.
Inima nu este faţă de masă pe care să o întinzi oricui.
Banul dă frumuseţe urâţilor, picioare ologilor, ochi orbilor, interes lacrimilor.
Nu te lăuda singur, las' să te laude altul.
Sărăcia e cămaşă de foc.
Cititul e pâine caldă la sânul omului.
Cine nu e supus părinţilor săi, nu e sincer sau credincios nici cu prietenii.
Deschide-ţi ochii ca să nu ţi-i deschidă altul.
Fiecare om are în inima sa un leu care dormitează.
Din aceeaşi floare albina extrage mierea, iar şarpele veninul.
Păstrează bine, ca să găseşti bine.
Înainte de a prinde taurul de urechi, pregăteşte-ţi funia şi jugul.
Cine ştie să semene poate semăna şi pe ogor de stâncă.
Decât să deschizi gura, deschide mai bine ochii.
Pâinea taie ce nu taie sabia.
E mai cuminte să te-ntorci de la jumătatea drumului spre primejdie.
Există o sancţiune pentru bine şi pentru rău, dacă întârzie să apară, înseamnă că nu a sosit încă ora.
Înainte ca omul să-şi dea seama, iată-l cu părul alb.
Bani să fie, că loc pentru ei – destul.
Rugina inimii iese pe faţă.
Cine macină făină, are părul albit.
Cine cade singur, nu plânge.
Porcul nu vede stelele.
Din făina cerşită, nu poţi face aluat.
Primejdia nu dă de veste.
De câte ori muşti dintr-un măr, aminteşte-ţi de cel care a sădit pomul.
Clevetitorul e ca sacul cu nuci: cu cât îl scuturi mai mult, cu atât zornăie mai tare.
Pentru hoţ, palatul şi bazarul totuna-s.
Gura câinelui care latră, o închizi cu un os.
În ochii omului rău, şi omul bun pare rău.
Dumnezeu, când destramă casa unui om, mai întâi îi ia minţile.
Nu timpul ţi se potriveşte ţie, ci tu potriveşte-te timpului.
Două pisici sugrumă un câine.
Măgarul lăudat se împotmoleşte în noroi.
Bărbatul e zidul dinafară a casei, iar femeia e peretele dinăuntru.
Limbă amuţită, viaţă liniştită
Cine se teme de urs nu se duce în pădure după lemne.
Soţia care-şi iubeşte cu adevărat soţul, îi corectează defectele.
Cu pâinea altuia, nu ţi se satură burta.
Cămila nu-şi vede cocoaşa.
Adevărul trebuie rostit uneori în glumă.
Viaţa celui care se teme de moarte este tot un fel de moarte.
Limba nepriceputului întotdeauna este lungă.
Minciuna e zăbala adevărului.
Ne-am dus la munte - am îndurat frigul; ne-am dus la câmpie - am îndurat ţânţari.
Pâinea celui pribeag este amară iar apa sărată.
Patruzeci de hoţi nu pot prăda un om în pielea goală.
Peştele se prinde cu năvodul, omul cu vorba.
Mai bun e un nume cinstit decât toată bogăţia lumii.
Strachina nepăzită, o linge şi câinele, şi pisica.
Copilul cuminte se cunoaşte din leagăn.
Din porc, nu poţi face nici colivă, nici iaurt.
Unde bate ploaia, bate şi grindina.
Sunt lucruri pe care, câtă vreme nu le-nveţi, nu le poţi face; sunt altele - câtă vreme nu le faci, nu le poţi învăţa.
Vulpea fudulă cade cu toate picioarele în cursă.
Cine vinde miere îşi linge degetele.
Bunătatea, de-o arunci în apă, nu se pierde.
Nu te îndulci prea mult, că se lipesc muştele de tine.
Nu sfătui pisica să sugrume leul.
Celui care spune adevărul dă-i un cal pentru a se putea salva după ce l-a spus.
Omul supărăcios îmbătrâneşte repede.
Meseria este ca un izvor: nici nu se revarsă, nici nu seacă.
Cine trăieşte cu un hoţ, începe să fure.
Vinul intră, secretul iese.
La orice lucru începutu-i greu.
Trebuie să baţi la şapte uşi pentru a ţi se deschide una.
Pisica care pândeşte şoarecele preţuieşte mai mult decât leul care leneveşte.
Gluma este ca lâna; dacă o torci prea mult se rupe.
Mielul gras, cuţit ascuţit cere.
Timpul este o bogăţie nepreţuită, preţul e pentru cine-l ştie.