Publicat de

DE LA LUME ADUNATE







Dragostea-i cu cheltuiala. 
Dar te scoala de pe boala.
Cand te prinde dragostea. 
Nu-ti mai judeca mintea. 
Mergi pe drum si dai din maini. 
Zici ca te aperi de caini.
Dragostea e ca o raie. 
Te mananca si-n calcaie. 
De te-ai scarpina de-o stanca.
Toata ziua te mananca

Cine bea pe datorie se îmbată de două ori.
Om: animalul care-şi bate joc de condiţia lui.
Depresia nu survine în urma tristeţii, ci ca umare a unei bucurii nepotrivite.
Cel ce laudă pe toată lumea nu laudă pe nimeni.
Dună. Cocoaşa deşertului.
Gloria este un egoism divinizat.
E ruşinos să fii fericit singur.
Viaţa este scurtă şi dacă-i pierdem timpul, este un păcat.
Succesul nu este greu de obţinut. Greutatea e să-l meriţi.Un intelectual este cineva a cărui minte se veghează pe ea însăşi.
Scopul artei, scopul unei vieţi, poate fi numai acela de a creşte suma libertăţilor şi a responsabilităţilor care se ascund în fiecare om şi în întreaga lume. Nu poate fi, sub nicio formă, acela de a reduce sau de a reprima acea libertate, chiar şi numai pentru o perioadă. Nici una dintre operele măreţe nu a avut la bază, vreodată, ura şi dispreţul. Din contra: nu există măcar o singură operă de artă adevărată care să nu-şi fi adus, în cele din urmă, aportul la libertatea interioară a fiecărei persoane care a cunoscut-o şi a iubit-o.
Îţi zic un secret, dragul meu: nu aştepta judecata de apoi, ea are loc în fiecare zi.
Fantezia le este dată oamenilor ca o despăgubire pentru ceea ce nu sunt, iar umorul pentru ceea ce sunt.
Ceea ce mă interesează este dacă cineva poate să trăiască şi să moară pentru ceea ce iubeşte.
Trebuie să trăim şi să creăm. Să trăim până la lacrimi. Totusi trebuie sa evitam lacrimile.
În adâncurile iernii, am învăţat că în mine este o vară invincibilă.
Cred că am adormit, pentru că m-am trezit cu stelele în faţă. Zgomotele câmpiei urcau pană la mine. Miresme de noapte, de pământ şi de sare îmi răscoleau tâmplele. Încântoarea pace a acestei veri admormite pătrundea în mine ca o maree.
Nimic pe lumea aceasta nu ar trebui să te determine să renunţi la ceea ce iubeşti.
Dar poate că trebuie să iubim ceea ce nu putem să înţelegem.
O mare pasiune nefericită este un bun mijloc de a deveni înţelept.
Cei care pe animale nu le îndrăgesc, nici pe oameni nu îi iubesc.
Omul se naşte bun, dar societatea îl înrăieşte.
E atâta nepace în sufletul meu... nici eu ma inteleg... insa ma accept.
Cititul, ca cizmele motanului încălţat, Transformă omul sărac cu duhul într-un aristocrat.
Nimic nu este mai presus decât iubirea; nimic nu este mai profund decât trăirea ei!
Laşul crede că va trăi veşnic dacă evită bătălia.
Defectele sincere şi neascunse, sunt mai atrăgătoare decât calităţile desenate pe schiţele acestora.
Toate cărţile conţin voci.
Omenia a dispărut atunci când am început să punem un preţ pe noi înşine, pentru a ne vinde cât mai scump, dar am atras ce e mai ieftin.
Valoarea unui om stă în abilităţile lui de a-şi gestiona propriile emoţii pe aceeaşi linie cu ale celorlalţi.
Când ai ales cu inima, creierul ţi-a răspuns pe un ton ridicat. Când ai început să alegi cu creierul, inima ţi s-a ofilit.
A simţi prezentul înseamnă să prevezi viitorul.
Poete, moartea moare! Iar tu vei dăinui!
În literatură interesează frumuseţea operei, nu a autorului.
Calitatea nu este decât cantitate condensată.
Tactul este bunul-simţ în lucrurile mărunte.
Am sperat un viitor măreţ şi am văzut trecutul ce nu vrea să treacă.
Excesul de modestie este o cochetărie subtilă şi sigură de ea însăşi.
Ochii scăldaţi în lacrimi sunt întotdeauna frumoşi, oricum ar fi.
Este mai greu să cugeţi drept decât să gândeşti strălucit.
Chipul statorniciei nicăieri nu-l găseşti, degeaba îl cauţi în lume...
Nu s-ar sinucide nimeni din dragoste, dacă dragostea ar fi dezinteresată si nejudecata.
Copilul este asemenea plantei eliotrope: are nevoie de soare, de mângâiere şi dragoste.
Trebuie să nu fi iubit vreodată ca să te lauzi că ţi-ai trăit viaţa fără să fi cunoscut nefericirea.
Lupt împotriva neputinţei pe care o simt în încercarea de a vă transmite întregul conţinut al ideii mele.
Când ai suferit mult, te obişnuieşti cu suferinţa care seamănă cu un prieten antipatic, urât şi zbârcit, dar statornic.
Filosofii desfid lupta, dar se războiesc neîncetat între ei; sunt ca şi marii cuceritori care susţin întotdeauna că iubesc pacea.
Bătrânii laudă totdeauna timpul când erau tineri, trecutul; atunci de ce se miră ei că tinerii laudă prezentul?
Regretăm întotdeauna minunatele timpuri trecute; dacă am trăi pe atunci, am regreta vremurile de dinainte şi tot aşa nu ne satisface decât ceea ce nu mai există.
O cochetă, sigură de puterea farmecelor sale, vorbeşte bine despre toate femeile, pentru că prin aceasta ea găseşte un nou mijloc de a plăcea şi a atrage.
Viaţa e un râu pe care îl traversăm înot. Mulţi dintre noi nu ajung pe malul celălalt decât după ce au atins de mai multe ori fundul şi s-au îmbibat cu noroi.
Priveşte la cei nenorociţi, a căror patimă de a se face mari, întinzând mâna spre pomul binelui şi al răului, iată că, ca şi cel dintâi om au pierdut acea mică bucurie ce pe pământ le rămase.
Un suflet drept si pur poate traversa toate mlaştinile fără a se murdări; va avea de sute de ori în fata ochilor cupa delicioasă a viciului fără a gusta din ea.
Nu necinsti pe alţii, ca să te cinsteşti pe tine.
Trecutul este uşa viitorului.
Dictatura este o mare patimă a nulităţilor.
Când faptul ţii, atunci adevărul ştii.
Poezia este căsătoria realităţii cu idealul, în sufletul poetului.
Nu este suferinţă pe lume pe care să nu o răscumpere o singură zi de fericire. O mică lumânare goneşte întunericul dintr-o mare încăpere.
Cea mai cruntă răzbunare este când duşmanul tău e silit a recunoaşte că eşti bun şi dânsu-i rău.
Dragostea e ca spinul: nu-l simţi când intră, dar te doare cand îl smulgi cu sila.
Căci adesea sunt foarte mari tocmai nenorociţii care mor semănând, pentru ca mediocra posteritate să aibă fericirea de a culege mai târziu rodul cel ce se coace greu.
Cele mai bune cărţi nu sunt tocmai acelea care ne învaţă, ci acelea care ne fac a cugeta peste cele cuprinse în ele.
Prezenţa ta mi-e simţită într-un colţ de inimă.
Dacă nu ai răbdare, pierzi bătălia.
Ca să nu ai probleme în viitor, planurile se fac acum, în prezent.
Orice îţi face barca să plutească.
Cine să bucură de libertăţi şi drepturi nu le prea împarte cu alţii.
Mă enervează din ce în ce mai mult, faptul că trebuie să "încalţ" alţi ochelari (chiar şi multifocali), pentru a vedea aproape. Prefer să nu citesc "mărunţişurile".
Societatea noastră a fost transformată într-o lume corporatistă, în care visurile individuale sunt moneda de schimb